Creat in aceleasi studiouri ca si Happy Feet, de data asta, in Legend of the Guardians, este vorba de un grup de bufnite.

Premiile Oscar 2010:

Cel mai bun film al anului :

The Hurt Locker (2008)
Avatar (2009)
The Blind Side (2009)
District 9 (2009)
An Education (2009)
Inglourious Basterds (2009)
Precious: Based on the Novel Push by Sapphire (2009)
A Serious Man (2009)
Up (2009)
Up in the Air (2009)

Cel mai bun actor intr-un rol principal:

Jeff Bridges - Crazy Heart (2009)
George Clooney - Up in the Air (2009)
Colin Firth - A Single Man (2009)
Morgan Freeman - Invictus (2009)
Jeremy Renner - The Hurt Locker (2008)

Cea mai buna actrita intr-un rol principal:

Sandra Bullock - The Blind Side (2009)
Helen Mirren - The Last Station (2009)
Carey Mulligan - An Education (2009)
Gabourey Sidibe - Precious: Based on the Novel Push by Sapphire (2009)
Meryl Streep - Julie & Julia (2009)

Cel mai bun actor intr-un rol secundar:

Christoph Waltz - Inglourious Basterds (2009)
Matt Damon - Invictus (2009)
Woody Harrelson - The Messenger (2009)
Christopher Plummer - The Last Station (2009)
Stanley Tucci - The Lovely Bones (2009)

Cea mai buna actrita intr-un rol secundar:

Mo’Nique - Precious: Based on the Novel Push by Sapphire (2009)
Penelope Cruz - Nine (2009)
Vera Farmiga - Up in the Air (2009)
Maggie Gyllenhaal - Crazy Heart (2009)
Anna Kendrick - Up in the Air (2009)

Cel mai bun regizor:

Kathryn Bigelow -  The Hurt Locker (2008)
James Cameron - Avatar (2009)
Lee Daniels - Precious: Based on the Novel Push by Sapphire (2009)
Jason Reitman - Up in the Air (2009)
Quentin Tarantino - Inglourious Basterds (2009)

Cel mai bun scenariu original:

Mark Boal - The Hurt Locker (2008)
Quentin Tarantino - Inglourious Basterds (2009)
Alessandro Camon, Oren Moverman - The Messenger (2009)
Joel Coen, Ethan Coen - A Serious Man (2009)
Bob Peterson, Pete Docter, Thomas McCarthy - Up (2009)

Cel mai bun film de animatie:

Up (2009)
Coraline (2009)
Fantastic Mr. Fox (2009)
The Princess and the Frog (2009)
The Secret of Kells (2009)

[Rec] 2 este, de departe, cea mai prosta continuare a unui film, avand aceiasi regizori si scenaristi.

Primul [Rec] a fost simplu, terifiant, uimitor, original, credibil si a avut un motiv bine intemeiat sa se filmeze cu camera.

In [Rec] 2 atacurile sunt previzibile, ghicesti usor cine si cand va fi atacat. Caracterele personajelor nu mai sunt la fel de bine construite, majoritatea reactioneaza isteric, irational si sunt atat de enervante incat aproape ca iti pare bine cand sunt eviscerate.

Si totusi, toate aceste scapari le-as fi trecut mai usor cu vederea, daca, de la boala sub forma de turbare, din prima parte, scenariul nu cotea ridicol spre posedare si religie. Nu mai este vorba de virusi, contaminare si carantina, acum este vorba de posesie demonica contagioasa prin muscatura.

David Duchovny si Demi Moore in filmul The Joneses. Din trailer pare un film care se bazeaza mult pe dialoguri, partea buna este ca are cine sa le faca.

In filmul Merantau accentul se pune pe scenele de lupta, de altfel, totul este in slujba acestor lupte. Povestea este simpla spre banala, dar ofera destule motive pentru ca Yuda (Iko Uwais) sa-si demonstreze dibacia in arte martiale.

Ca plusuri, pentru acest film, sunt scenele de lupta, imaginile din afara Jakartei si finalul interesant, ca minusuri as mentiona prestatia actorilor din rolurile negative, cu fumuri de mafioti din anii ‘80.

O comedie usoara, usoara cu Brendan Fraser si Brooke Shields in rolurile principale.

Chiar daca am vazut multe filme cu ninja, niciodata n-am fost fanul lor. Nu-mi plac de nicio culoare cei care-si dedica viata doar pentru a fi un ninja.
Ninja Assassin este unul dintre filmele mediocre la care, daca-i elimini din scene, il poti face bun. Filmul exagereaza prin prea mult sange, torturi si corpuri sfartecate. Scenariul este simplu, banal, are scapari si este fumat in multe alte filme.
In resc, cred ca este numai bun pentru amatorii de gen.

In From Paris with Love, John Travolta este un Steven Seagal mai evoluat, iar Travolta/Rhys Meyers sunt un fel de Mel Gibson/Danny Glover (Lethal Weapon) mai involuati.

Stiind ca de scenariu s-a ocupat Luc Besson iar regia este semnata Pierre Morel, la fel ca la Taken, cel mai bun film de actiune din ultimii 2 ani, am avut asteptari mari si de la From Paris with Love, insa, din pacade, am cam ramas cu ele.

Povestea este marca Luc Besson, una exagerata care beneficiaza de multa actiune, scene memorabile, umor si poante bune. Daca n-ar fi fost gaurile din scenariu si mai ales dulcegaria din final, puteam spune c-ar fi fost un film cu adevarat reusit.

Ce a fost The Boondock Saints si ce a ajuns The Boondock Saints II: All Saints Day. Chiar nu inteleg regresul, regizorul si scenaristul este acelasi, actorii sunt aceiasi, insa, ori mi-am schimbat eu gusturile, ori sequelul este mult mai slab decat primul film.

Filmul nici macar nu te lasa sa-ti dai seama daca se vrea amuzant, glumele sunt atat de rasuflate. Julie Benz, in afara de un accent deosebit, nu arata nimic si strica tot filmul. Se pare ca rolurile secundare sunt cele care au facut diferenta intre cele doua parti.

Oricat ai cauta sa gasesti lucruri bune in cele doua ore de film, mai mult de dragul lui Mel Gibson, e foarte greu sa gasesti, iar la final ajungi la trista concluzie ca este, de departe, cel mai slab film in care a jucat.

Edge of Darkness are un subiect fumat, atat de fumat ca si Mel Gibson a tras cateva fumuri in tinerete. Din tot filmul, plin de clisee si banalitati, ramanem cu interpretarea lui Mel Gibson si intrebarea: ce o fi fost in mintea lui, ca dupa o pauza de 5 ani, sa joace in filmul asta?